duminică, 26 februarie 2012

POSTUL=Renuntare

Aleg sa fiu altfel....este un nou inceput pentru mine. E dreptul meu sa fiu asa cum vreau eu si nu cum imi impune societatea. Daca toata lumea se afla pe "fundul" oceanului, inconjurati de rechini nu inseamna ca trebuie sa fiu si eu tot acolo. Aleg sa fiu la mal, sau macar intr-o barca si sa ma las purtata de Cel care a facut marele plan al vietii mele si al intregului Univers, si anume, Dumnezeu.

Intr-o lume in care suntem tot mai dependenti de spatiul virtual si mai ales de retelele de socializare, chiar fara sa ne dam seama, acestea au devenit idolii nostri. Ei ne rapesc timpul pretios si ne fac sa ne concentram pe ceea ce nu avem sau nu suntem, in loc sa fim recunoscatori si sa descoperim cat de minunata e viata noastra.

Anul trecut am realizat si am constientizat ca sunt dependenta de facebook. Nu va imaginati ca stateam toata ziua sa postez si sa-mi pun poze, dar e suficient sa realizezi ca daca primul lucru pe care-l faci atunci cand pornesti calculatorul este sa te loghezi pe aceasta retea de socializare, verificand comentariile "prietenilor" si punandu-te la curent cu tot ceea ce fac ei, esti dependent... Am incercat acum un an sa nu folosesc acest site in timpul saptamanii, ci doar in weekend si a functionat, dar minunea a durat doar cateva luni, dupa care am revenit la obiceiurile proaste. Si, teoretic, nu faci nimic rau, ca toata lumea face asta. E rau ca iti mentii prieteniile, mai ales atunci cand prietenii tai sunt in strainatate? Aparent, nu e rau....Dar, hai sa admitem in adancul sufletului, la ce folos? Cu ce ma face pe mine site-ul de socializare o persoana mai buna, mai implinita, mai fericita?

Poate doar ma tine la curent cu noile evenimente, dar nimic mai mult. Cati dintre cei 500 de prieteni din lista ta te-au sunat in ultima vreme? Poate 5, maxim 10...Si atunci, de ce sa-ti faci publica viata si sa vrei sa mentii niste relatii care practic, nu exista?

Incepand de maine, ma lansez intr-o mare provocare. Daca tot incepe maine postul, aleg sa renunt la facebook. Aceasta va fi una din renuntarile mele pentru aceasta perioada. Deocamdata nu sunt pregatita sa renunt complet la cont (daca nu poti sa stergi contul cu usurinta, de aici rezulta inca o data dependenta de facebook) si stiu ca va fi dificil. Si, despre asta cred ca e vorba in post. Sa renunti la lucrurile de care esti atat de atasat pentru Cristos, care a suferit si a murit pe cruce pentru noi. Totul capata valoare in El. Unora poate li se pare o idee stupida, dar tinand cont de luptele interioare si efortul pe care-l depunem ca sa putem realiza aceasta renuntare, eu zic ca e un minim pe care-l putem face pentru a ne antrena si a ne disciplina pentru a deveni mai buni.

Asa ca, daca aveti suficienta motivatie, sau daca vreti pur si simplu sa verificati gradul vostru de dependenta, daca vreti sa faceti un simplu experiment sau daca vreti sa invatati sa faceti niste renuntari pentru a lasa loc noutatilor sa va invaluie viata, va provoc la un POST DE FACEBOOK.

Haideti sa mergem impreuna pas cu pas, zi de zi, saptamana de saptamana pana in ziua Invierii Domnului fara sa intram pe acest site de socializare, fara sa ne conectam la chatul disponibil acum direct din messenger, fara sa citim mailurile de notificare... De ce? Pentru ca vrem sa fim altfel, pentru ca vrem sa mergem impotriva curentului, pentru ca asa vom avea timp pentru noi si pentru lucrurile inteligente.

Va incurajez si astfel ma incurajez si pe mine.
Si, daca am reusit sa va atrag cat de putin atentia, inseamna ca am facut un prim pas spre o lume "reala" mai buna.

Sa aveti un post cat mai curat!

2 comentarii:

  1. Draga Anca, cu sinceritate iti spun ca imi place felul cum gandesti. Nu am citit asa, in profunzime tot, o sa reiau fiecare articol. Cand am citit fragmentul pe care l-ai redat din cartea lui Anton Moisin, gandul m-a dus instantaneu la Sfanta Fecioara, atunci cand am citit despre pozitia capului si despre privire. Aproape in toate icoanele (in stil occidental) - exceptand acelea in care Maria priveste spre Cer, Ea are capul plecat putin in lateral si privirea blanda, grava dar nu trista, umila condescendenta dar in acelasi timp foarte inaltatoare ... cred ca s-a inspirat mult autorul, din chipul Fecioarei Maria.

    Si, vorbind de dependenta de Facebook, eu, cu ceva timp in urma, intelegeam postul ca fiind strict alimentar. Habar nu aveam ca postul vorbelor, al privirilor, al gandurilor, al dependentelor de orice fel, are valoare mult mai mare... Maica Sfanta, spre a lamuri un subiect care pentru multi crestini starnea nenumarate semne de intrebare, a spus clar si limpede: POSTUL INSEAMNA RENUNTAREA LA CEE CE-TI PLACE ! - cu atat mai mult la ceea ce deja a devenit o dependenta, sau un neplacut obicei .
    Si mie mi-a ramas mult de lucru in ce priveste niste renuntari, pe cea cu mancarea cosiderand-o... rezolvata, cred.
    Te imbratisez acum, repede, ca altfel mai scriu aici pana se aduna "de un roman" - Promit sa revin !

    Laudat fie Isus si Maria!

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Daniela, iti multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru ca m-ai vizitat aici.
    Sa stii ca renuntarea la anumite dependente care devin vicii este o buna si folositoare forma de a tine post, deoarece sunt convinsa ca e mult mai importanta lupta pe care o dai in interior pentru a face un sacrificiu pentru Isus, decat lucrul/alimentul in sine. Obisnuinta se instaleaza rapid si de aceea trebuie sa cautam mereu noi lupte, care sa le adaugam la cele vechi pentru a ne transforma. Perseverenta aduce cu sine cel mai bun rezultat.

    Iti multumesc pentru ca-mi esti aproape, chiar daca nu te cunosc si promit si eu ca voi veni cu noutati.

    Cristos a inviat!

    RăspundețiȘtergere